Avand in vedere ca ieri a fost ziua mea, am avut ocazia sa fiu mai contemplativ si sa fac putina introspectie iar acest articol este rezultatul. In ultima vreme am tot insistat pe nutritie insa trebuie mentionat ca blogul acesta a fost creat cu scopul de a fi o platforma prin care sa imi exprim ideile si convingerile in legatura cu diverse aspecte ale vietii (nu numai alimentatie). As putea spune ca acest site este o incercarea indrazneata de a schimba mentalitati, de a provoca status-quo-ul si de a determina oamenii sa gandeasca pentru ei.

Unul din scopurile mele idealiste e sa aduc cat mai multa valoare in lume iar momentan singura modalitate care imi este la indemana este raspandirea unor idei si informatii care sa atinga cat mai multi oameni intr-un sens pozitiv. Provoc pe oricine sa raspunda la intrebarea “Ce valoare aduci in lume?” si sa raspunda sincer, fara scuze, fara justificari. Ii provoc pe bancherii imbuibati care inrobesc populatia, pe marketerii fara scrupule care amagesc oamenii slabi, pe patronii de intreprinderi care otravesc apele, pe vandalii care distrug pentru distractie, pe cei care pun otrava in mancaruri si pun un ambalaj frumos ca sa amageasca copilul nevinovat, pe politicienii care nu isi asuma responsabilitati si se lacomesc la infinit si lista poate continua extrem de mult. Nu vreau scuze, nu vreau justificari, vreau sa se opreasca putin, sa se uite bine in oglinda si sa schimbe lucrurile in bine.

Uita-te in jur. Exista o nevoie? Exista o problema pe care tu poti sa o rezolvi sau sa aduci o contributie in acest sens? Fii lider si aduna pe altii in jurul tau, sau urmeaza pe altii dinaintea ta. Fiecare dintre noi are potential imens si poate sa isi puna amprenta daca isi da silinta. Evident, ideile nesustinute de actiuni concrete nu inseamna nimic. E imposibil ca ceea ce au facut cei din Estonia sa nu te inspire. In mod sigur nu le-a fost usor, in mod sigur au avut de intampinat multe obstacole si mai mult ca sigur ca au fost multi care le-au zis ca sunt nebuni si ca e imposibil. Dupa Estonia, au urmat si alte tari care le-au luat exemplul iar acum se va face si in Romania pe 25 septembrie. Suntem toti datori sa dam o zi din viata noastra pentru a ne curata gunoaiele si poate pentru a avea un impact in constiinta oamenilor.

M-am intins cu vorba si nici n-am apucat sa ating subiectul pe care vroiam sa il abordez, si anume consumismul. Este vorba de acea nevoie umana de a acumula cat mai multe obiecte de-a lungul vietii, este vorba de acea slabiciune de a fi convins de diverse companii ca ai nevoi de care nici nu stiai cu o secunda inainte. Este vorba de inrobirea de buna voie a omului care isi face credit pentru a-si satisface o nevoie trecatoare ca apoi sa munceasca pe branci toata viata. Este vorba de ideea de a-ti vinde viitorul pentru niste clipe efemere in prezent. Este vorba despre distrugerea planetei, a biodiversitatii pentru satisfacerea unor mofturi infantile. Solutia? Minimalismul.

De un an incoace, incet incet, tot am renuntat la posesiile mele fie daruindu-le celor care au nevoie, fie donandu-le, fie chiar vanzandu-le (cele mai de valoare). Cine intra in casa mea, observa din start rezultatul filozofiei mele. Insa procesul nu e gata si planul e sa reduc toate posesiile mele la doar 200 de lucruri esentiale. Inainte de a sari careva sa spuna ca e imposibil, exista si altii inaintea mea care au facut ceva similar si nu par sa sufere tare mult dupa niste obiecte fara suflet. Asa ca, in ziua in care eu am implinit 26 de ani, in afara de ingrijit bonsaiul primit cadou de la parinti, am facut inventarul tuturor posesiilor mele. Am numarat tot tot tot si am facut aceasta lista initiala. Ma simt prost pentru unele lucruri din lista insa, asa cum am mai zis, sunt in plin proces de “epurare”. Unele lucruri inca le am pentru ca nu am avut cui sa le dau si nu pot concepe sa le arunc pur si simplu. Lucrurile perisabile, trecatoare cum ar fi mancarea, nu sunt trecute iar un lucru poate insemna si mai multe obiecte care impreuna au o singura utilitate (ex: laptop cu cablu de alimentare). In punctul acesta, cred ca multi considera ca sunt “dus cu pluta”, “huspit”, “n-am toate oile pe pasune”, “am luat-o pe aratura” insa este o alegere personala si nu am pretentia sa fiu inteles de toata lumea. Sa zicem ca este un manifest impotriva consumismului iar mantra mea e “Less is more”.